Concursul cosmic 2009 – START

Dragii mei! Stimaţi concetăţeni! Hahalerelor! Ţigănci împuţite! Animalelor! Alooo! Alooo!

Ajuns la cea de a treia ediţie, iată, iarăşi, din nou, încă odată sînteţi invitaţi să propuneţi şi să votaţi la cele trei patru categorii cosmice pe cei mai cei dintre cei mai cei.

Sarcina 1: Promovaţi obligatoriu acest concurs ca şi în anii precedenţi, adică folosiţi bannerul din dreapta şi puneţi link la acest post. În plus daţi leapşa la tot poporul ca să ştie şi să participe tot românul, cu mic cu mare, de la aurolac la mogul, de la alegător la ales, de la stînga la dreapta şi de colo pînă dincolo.

Sarcina 2: Folosiţi linkul către blogul propriu (că dacă n-aveţi blog, nici parte n-aveţi) ca să puneţi un comentariu acilişa în care băgaţi propuneri, cîte una la fiecare categorie, să ajungă la toată lumea.

Sarcina 3: Urmăriţi concursul cu deosebită atenţie. Veţi vedea că dintre toate propunerile voastre eu le voi alege pe cele care au strîns cele mai multe voturi (regulile de scoatere din concurs vor apărea pe parcurs după bunul meu plac, ca să fie treabă bună şi cinstită). Aici începe etapa a doua cînd veţi vota la impuse, dintre cei rămaşi pe tăpşan. Cei mai cei adică primii trei la fiecare categorie vor pătrunde în marea finală. Iar trebuie să daţi cu votul, ca să dureze agonia pînă la Revelion.

De ţinut minte: Un blog funcţional la data prezentei = un vot (un blog colectiv = un vot şi x bloguri funcţionale ale aceluiaşi autor =  x voturi)

Categoria 1: Blogăr de blogăr (oameni cu blog care scriu şi ei ca tot omu’, de ăştia ca mine şi ca tine)

Propuneri:

Moshe&Mordechai (4)

Adc (1)

Neliniştitu’ (9)

Groparu’ (2)

Trilema (1)

Vania (1)

Chronicle (1)

Categoria 2: Blog de vedetă (ce naiba să vă explic aici, vă duce mintea)

Propuneri:

Ciutacu (6)

Chirilă (1)

Badea (1)

Bendeac (1)

Categoria 3: Vipu’ lu’ peşte (caricaturile vieţii noastre media)

Propuneri:

Elena Udrea (5)

Mihaela Rădulescu (1)

Mircea Badea (2)

Mircea Solcanu (1)

Adriana Bahmuţeanu (1)

Categoria 4: Praf de politician (oricine vreţi voi cu excepţia lui  Traian Băsescu, ca să aibă loc un concurs, nu o cursă solitară)

Propuneri:

Nati Meir (1)

Elena Udrea (3)

Emil Boc (2)

Adrian Năstase (2)

Vanghelie (2)

Ion Iliescu (1)

Cristian Boureanu (1)

Popor! Drepţi! La vot fugaaa, marş! Băgaţi propuneri!

exit poll de exit poll – 21.00

Văd că v-a plăcut, deci luaţi de aici:

Piratul cîştigă prima cursă…

Dar nu mai contează pentru că adevărul este altul:

ASTA AM VRUT EU…

Şi asta mi-au oferit ei…

Exit poll – seara pe la 20:00

Popeye -33%

Goofy -33%

Chip and Dale – 33%

Problema e că merg mai departe doar marinarul şi prostănacul.

 

 

Rezultate parţiale la ora 19:00

Iată sondajul secret pe care îl au la dispoziţie cele mai importante personaje care se găsesc în spatele alegerilor pentru funcţia de preşedinte, sondaje pe baza cărora se va acţiona prin mijloace specifice pe durata ultimelor două ore ale alegerilor:

Traian Băsescu – 32,47%

Emil Boc – 28,55%

Vasile Blaga – 21,49%

Adriean Videanu – 14,49%

Noul preşedinte va fi hotărît după turul II cînd vor participa doar primii doi clasaţi. Traian Băsescu îşi păstrează prima şansă  pentru cîştigarea unui nou mandat de preşedinte al PDL. Asta dacă nu pleacă cu pluta, că vapoare pula.

Ţineţi aproape, sosesc acuşica şi parţialele de la ora 20:00.

Cum voi vota eu duminică

Duminică mă voi scula de dimineaţă. Mă voi pregăti să mă duc la nişte cursuri în care să învăţ să maximizez utilizarea resurselor şi deci profitul. Asta pentru ca să fie mai bine pentru întreprindere. Asta pentru ca să fie mai bine pentru mine. Asta pentru ca să fie mai bine pentru mogul. Asta pentru ca să fie mai bine pentru client. Asta pentru ca să fie mai bine pentru echipa mea. Vom ieşi din criză mai buni, mai pregătiţi ca niciodată.

Da’ cînd pula mea ieşim din criza asta din care deja au ieşit toţi, băi nenorociţilor? Da’ de ce pula mea sînt eu iar generaţie de sacrificiu cînd ar fi trebuit să fiu generaţia de aur? Da’ de ce futu-vă-n gură tre să mă pensionez eu la 70 de ani în loc de 65 cînd Ceauşescu m-ar fi pensionat la 55? Dar cum băga-v-aş pule pe gîţi v-aţi gîndit voi că tre să plătesc eu împrumuturi mai multe de cît a muncit tata ca să le plătească pe ale lui Ceauşescu? Dar de ce sîntem mai siguri că sîntem mai bine supravegheaţi decît eram pe vremea lui Ceauşescu? Dar de ce să nu pot prognoza că îi las mai multe copilului meu decît îmi lasă mie tata? Dar cum pişa-v-aş pe ochi v-aţi gîndit voi că vreau eu să trăiesc  ca burghez în clasa de mijloc muncind de 2 ori mai mult decît orice burghez din clasa de mijloc din orice altă ţară din Uniune? De ce  să mănînc mă căcaţilor cartofi, roşii şi castraveţi din import? De ce tre să cîştig eu o poală de bani ca să suplinesc salariul ăla obosit al profesoarei cu care împart viaţa? De ce băi imbecililor tot ce faceţi e o batjocură continuă faţă de munca mea şi de rezultatele ei financiare şi de ce avem acum o ţară unde concursul naţional este de a-ţi bate joc de partenerul de afaceri pentru că foamea de bani este mai mare decît calitatea serviciilor oferite de particular sau de stat? De ce generaţia mea de chiulangii şi beţivi este de cîteva ori mai bine orientată în teren şi profesional decît tot ce aţi educat voi prost în ultimii zece ani, nişte copii care se agită după bani ca să îşi împlinească visurile palide răsărite pe construcţia unor valori false? La ce ne folosesc tinere generaţii care muncesc fără a adăuga valoare şi gîndesc doar prin nori, lipsiţi de targheturi şi de opinii? De ce părinţii noştri pensionari numără fise le cu prea multă atenţie? De ce ne este băi ştifturilor scîrbă de voi şi de tot jegul vostru politic care nu este politic ci doar jeg uman de foarte joasă speţă? De ce vă înconjuraţi de tot felul de mizerii doar pentru a avea senzaţia de comunitate politică? De ce ridicaţi căcatul la nivel de miză şi vă bazaţi pe mestecarea lui cu gurile pline pentru a pluti deasupra? De ce ne chemaţi şi pe noi în căcatul vostru?

Acesta este motivul pentru care la alegerile de duminică voi vota pentru funcţia de preşedinte şi la referendumul despre parlament astfel încît să îmi fie bine şi să îmi reapară luminiţa de la capătul tunelului. Asta nu conţine membri ai partidului comunist, include două camere ale parlamentului cu numărul maxim de membri (da, la punctul ăsta cu numărul m-am răzgîndit) şi speranţa că Senatul va rămîne partidelor iar Camera Deputaţilor va aparţine vreodată doar oamenilor nealiniaţi politic, aşa cum a fost ea inventată în vechime, ca balans la politica de partid şi la camarilele care se strîng în jurul palatelor.

Ce aş face eu la sfîrşitul dezbaterii?

Are loc marea întîlnire între primii trei candidaţi. Au trecut două ore. Dacă m-aş numi Crin aş spune că plătesc eu sala încă două ore şi că invit pe toată lumea să rămînă pe loc la discuţii libere.

Băi cîrnaţilor, dacă nu vă nimeriţi toţi la teveu

Băi cîrnaţilor, dacă nu vă nimeriţi toţi la teveu măcar încercaţi la radio. Certaţi-vă la telefon, că oricum se înregistrează. Claxonaţi-vă! Faceţi dracului ceva! Că n-are lumea pîine înţelegem, e criză, e lumea amărîtă. Dar nici circ? Tot vă trimiteţi maimuţele să ţopăie de colo colo… Vrem dresură de elefanţi!!!

Interesantă politica lui Băse de a îndepărta oamenii de urne pe ultima sută de metri, foarte interesantă… Şi voi ăştialalţi în loc să faceţi zilnic întîlniri în 2, 3, 5, 7, 8 sau 12  candidaţi, în loc să vă vedeţi de treaba voastră fără Băsescu la toate televiziunile posibile, să plîngă ăla că nu se vede pe sticlă cît voi… Vai de cariciurile voastre, cum vă irosiţi… Cum pierdeţi voturi… De unde vă găsiţi mă sfătuitorii de campanie? Aaaa, tot nişte politicieni…

Doar închipuiţi-vă zilnic o dezbatere de 3 ore Oprescu – Geoană – Antonescu, eventual şi alţii. După o săptămînă nu mai vorbeau despre Băsescu decît talibanii portocalii… Dar nu, voi defapt vă daţi la gioale între voi ca să fiţi siguri că intraţi în turul doi CU Băsescu, ca să strîngeţi toate voturile şi să cîştigaţi. Vă este frică să intraţi fără Băsescu în turul doi. Clar,  sînteţi nişte gogoşari. Trăiţi din sondaje, nu aveţi instinct politic nici cît EBA.

PS: Crinule, cine te-a învăţat mă să le zici tuturor că sînt mincinoşi? Nu aşa mă, nu aşa… Flutură şi o foaie de hîrtie, să creadă lumea că ai dovada… Vezi ce dracu faci ca să nu ajung eu în turul 2 să votez între Băse şi Geoană.

Îndreaptă vîntul spre mine, nepoate!

E greu să fii tonomat. Se exprimă valorile cele mai mari ale democraţiei sîmbătă după prînz, seara tonomatele trebuie să bage melodii.

Pe Antena 3  s-au băgat primele fise. Şi sincer, dacă au lipsit Ciuvică şi Stan parcă n-a ieşit destul de antibăsescu, dar nici n-am simţit nevoia să schimb programul, cum mi se întîmplă cînd se dau respectivii în spectacol. În locul lor au ocupat scaunele alţi minunaţi, adică Radu Tudor şi Oana Dobre. Minunaţi care au gafat groaznic, fiind supăraţi că Antonescu n-a pomenit de Haysam şi de apartamentul Ioanei Băsescu din Băneasa. Asta pentru că lecţiile învăţate de ei nu se potrivesc mereu. De exemplu pe mine, cetăţean antibăsescu convins, zău dacă îmi pasă de Haysam. Jur că nu îmi pasă de mînăria respectivă. Nu o să mă convingă nimeni că procurorul ăla spune acum adevărul, e cam tîrziu şi e trasă de păr la maxim, nu se potrivesc nici cifrele.  Şi faptul că Băsescu a controlat un spectacol cînd Tăriceanu era prim ministru e o notă proastă pentru liberali, nu pentru Băsescu. Plus că discuţia merge spre conturile secrete din străinătate ale serviciilor, adică doar un pas pînă la a veni iar vorba de averea mogulului Voiculescu. Dacă mai bateţi toba asta mult nu faceţi decît să mă plictisiţi. Oana a dat-o şi mai mult de gard cu apartamentul Ioanei. Cînd vrei să ajungi la apartamentul respectiv treci întîi pe lîngă prăvălia Citroen a lui Tăriceanu, prăvălie situată în acelaşi cartier mult prea disputat. Plus că Antonescu era ministru al tineretului cînd acelaşi Popoviciu a preluat zona ştrandului Tineretului de la stadionul Lia Manoliu către care mişcase Antonescu acel teren. Că alt liberal a oprit construcţiile acolo, Chiliman de la 1, mda, e doar o chestiune de timp pînă se regăseşte o altă utilizare… Deci Oana, împuşcă-te.

Evident că rahatul trebuia scuturat şi la Realitatea. Acolo apare Cristoiu şi spune nişte inepţii, ceea ce de principiu nu îl caracterizează. Aşa se întîmplă cînd dai jos motanul de pe sobă şi îl pui să prindă şoareci cînd vrei tu, nu cînd vrea el. Nu iese nimic. Tatulici e şi el disperat, adică să nu modereze el o întîlnire între candidaţi? Să nu îndrepte el Vîntu spre ce mătuşică vrea el?

Băi, odihniţi-vă şi voi sîmbăta, fi-v-ar fisele de rîs… Nu vă mai forţaţi că spuneţi tîmpenii…

Ştiţi cine a pierdut confruntarea dintre Antonescu şi Băsescu?

Geoană.

Despre simboluri – Azi despre zidul Berlinului

Lumea sărbătoreşte cu mic cu mare căderea respectivului simbol. Cei care ştiu şi ce înseamnă punctul de control Charlie se dau profesori de istorie. Mă rog, ăstea sînt obiceiurile la intelectuali, aşa se întîmplă la oamenii care funcţionează pe bază de repere, nu ca tot pinguinul pe bază de instinct.  În plus cifra de 20 de ani care pare rotundă ne freacă ceva mic prin creieraş, de parcă 18 sau 23 ar fi nesemnificative. La noi  la neamul lui Băsescu va urma şi o analiză a celor 20 de ani previzionaţi de rabi Brucan. Asta cu un viitor preşedinte făcut ambasador în sualezia la apelul de seară ca fiu de general de securitate, că atîta putem noi să facem ca să ne mîndrim că îl dăm jos pe pirat. Şi mai vrem respect pentru că la 20 de ani de la căderea zidului Berlinului n-am găsit destulă presiune în instalaţii să dăm nişte ejecturi diverşilor emanaţi.

Zidul Berlinului nu este un simbol. Simbolurile sînt nişte chestii gigea. Zidul Berlinului a fost o construcţie realizată de către tovarăşii din est astfel încît domnii din vest să poată arăta cetăţenilor proprii cît de bine le este acolo în burghezie. Dacă nu făceau redegiştii acest zid găseau americanii altceva, fiţi siguri. Poate chiar îl făceau singuri, mă rog, din reclame la blugi şi cola pe latura dinspre estici. Poate chiar l-au făcut. Reperul e că s-a dus Kennedy la Berlin, a băgat-o pe aia că şi el e berlinez, s-a umezit toată populaţia de peste ocean şi a crescut la maxim cantitatea de betoane cu care îşi făceau ăia buncăre în curte… Ce relansare economică ar mai fi fost anul ăsta dacă mai băga careva o criză a rachetelor în Cuba…

Defapt credeţi că vreau să vă spun ceva? Vă înşelaţi… Pur şi simplu comentez şi mă plîng ca o babă. Germania e stăpînită de reguli. La ăia dacă e criză se face o procedură anticriză pe care o respectă aproape toţi şi se iese din criză instantaneu. Americanii trăiesc şi mai apăsat sub reguli decăt ăştia. Dacă vrei să ai numai imagini minunate în jur atunci poţi visa frumos despre ce este de cealaltă parte a zidului Berlinului. Dar dacă l-ai demolat chiar trebuie să ajungi acolo. Şi noi punem nişte strîmbi să ne conducă. O să ajungem la pulivară. Eu sînt patriot de ăla fanatic şi turbez cînd zice unul ceva de rău de România. Cu excepţia lunilor alegerilor. Atunci ne arătăm valoarea… Mă rog, instinctul.

Din partea lu’ domnu’ Băsescu

Vă transmit un sait:

http://www.televizorulpresedinte.ro/

De la mine luaţi-l şi pe ăsta, că e la fel de bine gîndit:

http://www.razbunareacepei.ro/

Fiecare primar are în servietă stiloul de premier

Sau poate chiar pe cel de preşedinte. Dar între cele două funcţii ar mai trebui să semneze şi o demisie…

Eu unul cînd votez un primar mă aştept ca respectivul să se ocupe de crocodilii din urbe, de panseluţe, de biciclete şi băncuţe, de apa caldă, de ceasul din centru şi de lustruitul statuilor.

Vă jur că atunci cînd votez un primar nu mă gîndesc nici măcar o secundă că respectivul are visuri măreţe. Nu mă gîndesc nicio secundă că rezerva de cadre a partidelor e cheală şi respectivii se transformă din primarii de azi şi devin preşedinţii şi premierii de mîine.

De aceea declar deschise bucile curului meu unde invit pe următorii să mă pupe în rozetă: Băsescu, Oprescu, Boc. Deasemenea au voie să  se aşeze la rînd toţi ceilalţi primari care nu ştiu să spună NU cînd sînt invitaţi la jocurile ăstea. Sau dacă le vine cheful de deputăţeală, senatorisme, ministere şi Cotroceni e aproape OK, asta dacă întîi îşi dau demisiile ălea din funcţiile de primari, funcţii pentru care au mîncat căcat cu polonicul cum că vor face ei şi vor drege pentru fraieri, stradă cu stradă şi alee cu alee. Dacă cutare vrea să fie altceva decît primar atunci a doua zi încep pregătirile de alegeri la el în urbe. Sau poate că vă place vouă că ăştia aleargă mereu la două capete…

Cît despre domnii şefuţi de pe la partide care n-au pe cine împinge în faţă  ca să nu se vadă puzderiile de viruşi din partide, mda.  Cu sacîz.

Şi mai am senzaţia că aleargă cam mulţi epoleţi prin ograda cea mare. Mai răsfiraţi băi, mai moale. Mai lăsaţi şi civilii să facă ce trebuie, pricepeţi că voi pur şi simplu nu ştiţi să faceţi bine lucrurile bune indiferent la cîte informaţii aveţi acces. De ce? Pentru că voi exageraţi pînă şi atunci cînd faceţi bine… dacă faceţi.

La semafoare se împart brăduţi portocalii

La semafoare se împart brăduţi parfumaţi portocalii din partea PDL. Foarte bine, dar nu cumva aceştia miros a Băsescu?

Eu sînt de acord cu prim ministrul Negoiţă

Şi deasemenea mai propun ca Boc să devină Paharnic, Blaga să fie numit Vornic, Videanu să primească numirea de Logofăt, Pogea să fie Vistiernic, pe Udrea o punem Postelnic ca să aibă voie să intre neanunţată în iatacul Domnitorului iar de generali pe care să îi facem Hatmani nu ducem lipsă.  Numa’ Boieri, plus Căşuneanu pe post de Meşteru’ Manole.

Să ne trăieşti Măria Ta, Coaie Chiorul, Domnitor a toată suflarea românească din pulă cu satelitu’ şi pînă la marea cea mare!

Chiar aşa de cretini să fiţi încît să nu vă ducă mintea să nu le faceţi atît de pe faţă? Lucraţi băi mai discret, învăţaţi şi voi de la pesedei, de la penelei, dracu’, la voi la portocalii vă strîngeţi numai pe neamuri… Să moară cucul din ceas dacă vă duce mintea. La locale merge să faci combinaţie cu finu’, naşu’, văru’ şi contabilu’ prin primării. La scară naţională tre să faci pe discretu-n morţii măsii… Sau n-are sponsorii bani destui şi v-a luat cu tot neamu’ la superofertă?

Ce îţi iese dacă bagi la campanie

Meseria de activist e foarte importantă. Pînă la urmă nu are timp candidatul să frece pe toată lumea la melodie, trebuie joc om la om. Aici apare activistul. Hai să îi vedem pe ăştia, cine sînt ei şi mai ales de ce.

1) Mogulul – activist de mare fineţe. El nu susţine decît foarte rar un singur candidat, defapt el îi susţine cam pe toţi, dă un apropo colo, un sfat colo, nimic spectaculos. În schimb banii  mogulului circulă. Mogulul e pe banii lui, îşi apără cum ştie interesele economice. Se pune? Nu se pune, nu e activist.

2) Membrul de partid cu funcţie politică importantă. E normal să joace tare, la partid trebuie să funcţioneze *toţi pentru unul şi ăla pentru toţi*. E activist profesionist cu patalama, de obicei deja bogat, are şi un mandat de parlamentar, eventual şi ceva jocuri la ministere. E de înţeles că face politică. E peştele în apă.

3) Membrul de partid cu serviciu bun la stat, şi aici se includ toate direcţiile, inspecţiile, consiliile şi ocoalele. Ăsta deja joacă la nivel inferior. Serviciul lui cu sau fără combinaţii paralele depinde de partid. E clar că valoarea sa profesională e discutabilă, deşi există şi nişte excepţii care confirmă regula, nişte fanatici dedicaţi profesional şi meşteri pe felia lor indiferent de salariile ălea mizere. Domnii ăştia sînt în situaţia în care lasă de înţeles oricui intră în contact cu ei că dacă rămîne X la putere sau vine Y atunci va fi bine. Nu se jenează să spună asta oricui, de la femeia de serviciu la oricine îi intră cu treabă pe uşa biroului. Aici se petrece corupţia aia jegoasă. Ei fără partid nu există. Ei ştiu să treacă la alt partid dacă e nevoie. Ei ştiu să ameninţe pe toţi cei care le cad în mînă. Cei mai nesuferiţi. Pe ei se bazează partidele cel mai mult, Ei  sînt talibanii care fac prezenţa de bază la vot.

4) Apevistul. Nu îi plac schimbările. Vrea stabilitate. Îi vrea pe cei vechi. Ăia au păcate ce pot fi utilizate. Vorbim de servicii, poliţii şamd. Se descurcă cu oricine dar preferă să nu mai aştepte pînă greşesc cei noi. Specialişti în căutarea prin dulapuri. Discreţi. Scapă doar zvonuri seci. Ei crează fumul care presupune şi existenţa unui foc. E greu să treacă o figură nouă de ei. Dacă e curată nu are nicio şansă. Oamenii corecţi le pun greu la încercare situaţia pentru că pot lua decizii necontrolabile. Apevistul nu e activist dar…

5) Tînărul membru de partid. Membru la organizaţia de tineret. Lipeşte afişe cu pasiune. Umple cutii poştale cu scrisori către alegători. Poartă cu mîndrie însemnele partidului. Încearcă să impresioneze fetele cu poveşti de la miting, cînd el precum un erou  a lipit afişul exact pe fruntea statuii şi s-a văzut la televizor. Gata de bătaie în gaşcă cu cei din partidul celălalt. Fără argumente, doar cu trupuri.

6) Fanaticul politic. El crede în personajul politic fără drept de apel. Nu există argumente, doar istorii. Personajul politic are caracter de legendă. Fanaticul e enervant. Nu cîştigă nimic personal dar vede tot ca pe o victorie personală sau ca pe un dezastru naţional. Dă semeseuri în ziua votului.

7) Preşedintele de asociaţie de locatari. Pensionar. Face politică în mod natural. Ştiai că cutare…? Ştie tot. Răspîndac profesionist. Poţi crede că o face de plăcere, că nu îi iese nimic. Greşit. Fiul său a primit de la partid o autorizaţie de tarabă fix la intrarea în piaţă.

8) Blogărul, forumistul, praful de pe net. Scrie nişte tîmpenii.  I le citesc maxim o mie de oameni. Se laudă în cîrciumă despre victoriile sale sau mai grav, nici acolo. Doarme liniştit. Crede în rahaturi utopice. E cu capul în nori.

9) Profesorul de la ţară. E de datoria lui să dea soluţii, doar e intelectual. Sfîrşeşte între trei partide, dezamăgit că filialele judeţene nu au nicio legătură cu doctrinele.

10) Şoferul de taxi. Poate schimba şase partide într-o zi, funcţie de clientul care s-a urcat în maşină. Face politică pe orice canal şi culoare, susţine sau îngroapă orice candidat. E rasolul politic în persoană. În ziua votului e plecat la grătare.

11) Studentul român. Dispărut din 1996 din viaţa politică a României. Răzleţ face parte din categoriile 5) sau 8 ). În ziua votului nu dă nici bipuri.

12) Vînzătorul de vot. Caută cea mai bună ofertă electorală. Socoteşte că i se cuvine pomana electorală şi o caută la toate partidele. În ziua votului face ce i se spune din capul satului. Dacă i-a ieşit ceva face multă propagandă electorală între săracii lui, dar după ziua votului cînd nu mai contează. Compară cu ce i-a ieşit la alegerile trecute. Dacă i-a ieşit bine vorbeşte frumos despre acel partid ca să îşi motiveze votul.

13) Scîrbitul. Nu participă la viaţa politică. Are dreptate. Dacă cumva votează o face împrăştiat, aruncă votul la necunoscuţi. Face propagandă politică fără să vrea îmbrăcînd tricouri de culoare greşită în ziua votului.

14) Şopîrla de cartier. Ştie tot. E capabil să te dea în primire că ai ocupat un loc de parcare. Îi place ordinea. Nu ştie ce înseamnă asta. Ţine cu partidul care are un consilier local pe stradă. Îi face reclamă cu argumente de tabloid. Se simte ca înainte de a fi fost disponibilizat, cînd era gestionar la magazia întreprinderii. Îi schimbi convingerile politice cît timp îl cinsteşti cu o bere. El te trage de limbă şi raportează a doua zi încă un duşman în cartier. Trăieşte din intermedierea de reparaţii la planetare vechi şi chiuvete înfundate.

15) Trompeta de miting. Între 35 şi 50 de ani. Patron de butic sau de cearceaf în tîrg. Merge pînă în pînzele albe cu partidul care îl scapă de controale. Are un văr important şi doi vecini la inspecţie. Dă tonul la galerie. Ştie să se uite urît la duşmanii politici. Face orice îi cere partidul. Oferă doar muncă fizică.

16) Impresarul. Cunoaşte sate la care se ajunge doar pe drumuri neasfaltate. Aduce muncitori necalificaţi pe şantiere sau la munca cîmpului şi dacă e nevoie la miting şi la vot. Pentru bani poate strînge două sute de braţe pentru orice e nevoie.

17) Tonomatul. Bagă la ziar şi la teveu. Pentru necunoscători e o mare diferenţă între Naşul şi Gîdea. Pentru cunoscători nu. Joacă cu pasiune dar se simte cum trag aţele într-o anumită direcţie. Cei declaraţi pe o anumită direcţie sînt respectaţi profesional. Pe cei imparţiali precum Tatulici nu dă nimeni doi bani. Un tonomat bun are argumente corecte. Acela îşi merită banii.

18 ) Oengistul. Greu de descris. Oarecum intelectual. Aşteaptă sponsori. Onorează comenzile corect. Nu foarte vizibil.

19) Intelectualul dovedit. Cuvîntul lui are greutate între alţii care se cred intelectuali. Mişcă 0,1% dintre voturi. O investiţie proastă şi ieftină. Decor electoral pentru citate celebre date de candidaţi la diverse ocazii.

Continuaţi…

Pentru fetele care nu acceptă decît pufosul perfect

Le ştiţi pe fete? Fetele cărora le place pufosul…

Hai să vedem dacă găsim pufosul perfect…

Ce ziceţi, e pufos?

Daaaaaaaaaaaaaa, e pufos! E pufosul perfect!

Voi n-aveţi pufos cum au ele…

PREMIILE COSMICE 2009

Lume, lume, fraţi, surori! Cetăţeni! Băi ăştia!

Cel mai obosit concurs de bloguri îşi redeschide porţile! Îşi reporneşte motoarele! Îşi dă drumul!

Tiribum, tiribam, prezentăm a treia ediţie a PREMIILOR COSMICE !

Alţii moare şi-aşa n-are!

Vinovatul principal: Nenea Cosmos

Regia şi Scenariul: Nenea Cosmos

Regulile concursului: Nenea Cosmos

Sponsor: Nenea Cosmos

Juriu: Voi toţi!

Durată: Pînă la Revelion, etapă după etapă

Cîştigători ai ediţiilor trecute: jeg, groparu, gramo, krossfire, dono, moshe&mordechai

Descalificaţi din oficiu: Ăia cu reclamă mai multă decît conţinut

Mijloace de promovare: ca de obicei, voi o daţi mai departe, e leapşă, anunţaţi că începe chinul

Distracţii anexe: Topul politicienilor naşpa, Topul vedetelor cu muci

Ţineţi-o aproape!

Later edit: Start aici.

Poll electoral special

Mai voteaza odata, ca nu strica…

A început alegirili!

Adecă sa dat drumu la grătane să manîncă şi gura noastră ceva, să ascultă şi urechea noastră un concert moca, să vadă şi ochiu nostru pă candidaţii care este.

Eu nu sînt de acord cu prostiile ălea de reguli prin care cică nu s-ar face campanie electorala DECÎT din data în care se dă drumul la campanie, la fel cum nu dau doi bani pe faptul că cică nu se face campanie în acele ultime 48 de ore înainte de alegeri. Dacă vorbim de exerciţiul politic atunci politicienii sînt permanent în campanie şi trebuie să se comporte ca atare.

Conform acestor reguli retarde a doua zi după alegeri candidatul ales NU mai este în campanie. Gata, i-a trecut răspunderea faţă de ţugulan. Şi atunci ce îl responsabilizează pe dumnealui să îşi facă treaba cu talent şi abnegaţie? Jurămîntul depus pe Biblie şi Constituţie? Eu nu sînt Biblie, eu nu sînt Constituţie. Cît de mult mă reprezintă pe mine Biblia şi Constituţia ca instrumente intermediare între un politruc şi propria mea persoană?

De ce să mă extrag din ecuaţie şi să las în locul meu două cărţi, fie ele chiar Biblia şi Constituţia cu semnificaţiile lor adînci sau înalte? Acele instrumente sînt puse la dispoziţia preşedintelui de către mine, dar sînt doar nişte proceduri de lucru. Preşedintele nu are voie să vîndă judeţul Vaslui ca să îmi dea mie bomboane. Preşedintele nu are voie să omoare pensionarii ca să mă scape pe mine de taxe. Preşedintele însă răspunde în faţa mea pentru lipsa de bomboane şi pentru taxele mari. Pentru că el numeşte miniştri. La propunerea cui vreţi voi.

Nu doamnelor şi domnilor, campania electorală trebuie să fie permanentă. Permanentă. Minut cu minut aleşii au o responsabilitate directă în faţa alegătorilor. Se cacă preşedintele? E cu gîndul la mine. Se fute preşedintele? E cu gîndul la mine. Stă de vorbă cu licuriciul sau doar cu băieţii? E cu gîndul la mine. Respiră preşedintele? E cu gîndul la mine. Tot ce face preşedintele cît timp îndrăzneşte să fie instituţie prezidenţială se întîmplă relaţionat la mine, la eu, la je. Nu doar la două cărţi şi la prinţipiile ălea, care or fi ele, ci prin ele. În plus cînd doarme sau e în concediu are mare grijă să nu facă ceva împotriva mea.

Da, ştiu, îmi veţi spune că parlamentul este ăla care verifică ce mişcă preşedintele. Fals. Eu nu îl suport pe Băsescu de niciun fel dar am votat pentru Băsescu atunci cînd parlamentul a vrut să îl dea jos. De ce? Pentru că nici parlamentul nu reuşeşte să fie mai breaz în ceea ce mă priveşte.  Din 1990 încoace legislativul doar îmi ia, nu îmi dă nimic. Dacă Băsescu a fost votat de oameni atunci rămîne cum au stabilit ei, punct. (Şi da, parlamentul trebuie să rămînă bicameral)

O să îmi spuneţi că există Curtea Constituţională şi tot felul de alte Curţi. Mă lasă rece, eu stau la bloc. (Adică nu mă încălzesc pe mine rahaturile şi chiţibuşurile juridice, parol)

Singurul mod în care preşedintele răspunde în faţa mea poate fi doar faptul că se găseşte permanent în campanie electorală.

Cum gîndeşte un preşedinte bun? -Băi, zice el, am o problemă cu Nenea Cosmos. Nu pot să îl omor că nu mă lasă Biblia. Nu pot să îl reneg că nu mă lasă Constituţia. Nu pot nici să omor pe alţii sau să îi reneg pe alţii ca să îl rezolv pe Nenea Cosmos pentru că nu mă lasă cărţile ălea. Ce mă fac? Nu pot să dorm că sînt mereu cu gîndul la el. A, da! Mă pun pe treabă! Nenea Cosmos e băiat bun, mi-a dat palat, maşină cu girofar, buget şi cinci ani să rezolv nişte chestii. Cu cine fac treaba? Păi o fac cu ăia de la mine din partid cărora li se rupe pula de Nenea Cosmos pentru că ei au alte griji. Şi atunci Cosmosu’ iar e nemulţumit şi mă înjură… Cum să fac ca ăia să îşi vadă şi de treabă? Păi o primă mutare ar fi să aleg unii care nu sînt deloc parlamentari. Să nu amestec executivul cu legislativul. Să nu îl aud pe Boc spunînd “-Ei, palamentarii”, de parcă el cu guvernul lui sînt floricele. A doua mutare ar fi să aleg unii care par români. Poate chiar unii care sînt români. Nu că ar fi vreo problemă dacă îi cheamă Istvan, Hans, Ivan sau Abdul. Dar un om care a lucrat la FMI poate fi cel mult un expert în schemă, nu managerul schemei. Pentru că proprietarul schemei adică Nenea Cosmos se prinde că un om care a lucrat la FMI nu poate negocia cu FMI. Tot de aia nu pun un aeromodelist la agricultură. Măcar că nu am chef să facă Cosmosu’ mişto de mine. Dar dacă mi s-ar rupe şi mie pula de Nenea Cosmos? Şi dacă nu îi mai place lui de mine de mîine încolo ce mare lucru?

- Băi, Cosmose! Ia mai du-te tu dracului!

Ia leapşa de la Paraziţii

Numai asta aş vrea să văd pe toate blogurile o lună la rînd. Nimic altceva. Şi pe leapşa asta o să o luaţi toţi.