Dramă în cosmos (ep. 1)

Scena1

(Undeva într-o galaxie îndepărtată, la capătul Universului cunoscut, doi piloţi de submarine intergalactice stau de vorbă într-un pat, într-un restaurant din port)

Ion: Te plătiră ăştia?

Horohito: Da, am luat tot.

Ion: Ai luat şi bonuri de masă?

Horohito: Şi bonuri, ba chiar şi o primă.

Ion: E bine. Poate plăteşti tu aici …

Scena 2

(Aşezată pe closetul ei preferat de sticlă transparentă o femeie grasă îi povesteşte diverse unei caracatiţe)

Buratina: Şi dragă, ce să-ţi zic, aşa m-a marcat momentul acela că nu am putut să uit nici pînă în ziua de azi ce mare era Ion cînd se apleca.

Caracatiţa: &&543()(!

Buratina: Asta pînă într-o zi cînd l-am cunoscut pe Traian. M-am îndrăgostit de el imediat, era chel şi avea opt ochi. Cu patru dintre ei se uita aşa, cum să-ţi spun, ca un castravete de mare.

Caracatiţa: !22)= %5##¤ ;:%%4

Scena 1

Ion: Apropo, ţi-am povestit cînd am avut eu submarinul acela numit România?

Horohito: Mi-ai povestit. Tot n-am înţeles cum de l-ai scufundat.

Ion: Pe naiba l-am scufundat. Ăla nu se scufundă nici dacă îl găureşti din metru în metru. Doar i s-a blocat cîrma.

Horohito: La stînga sau la dreapta?

Ion: În jos, mă, în jos.

Scena 2

Buratina: Crede-mă, cînd te privea cu ochii ăia ai lui puteai crede că visezi zăpadă, frişcă şi mătase.

Caracatiţa: 33#//(8

Buratina: Cu patru ochi se uita la Ion şi cu patru la mine. Apăruse aşa, deodată,  se uita la noi de parcă ne vrăjea.

Caracatiţa: Las-o pula mea de şmecherie, opt ochi pe dracu, 55//(=+

Buratina: Eşti proastă şi geloasă pe mine că am avut marinar cu opt ochi, brăţoasă proastă ce eşti. Nu ştii tu ce om e ăla. Şi ce ştie.

Caracatiţa: Vedeai tu opt ochi că erai matoală toată ziua şi visai crocodili verzi pe pereţi, 786&/3¤%¤

Buratina: Şi era aşa de portocaliu… şi aşa frumos făcea din toţi ochii ăia… l-am uitat pe Ion pe loc şi am plecat cu Traian.

Caracatiţa: Îi ştiu şi pe Ion, îl ştiu şi pe Traian foarte bine, degeaba te chinui tu să îmi spui ce şi cum, 112″”!#//*. De la soacra mea au învăţat amîndoi, unul să se aplece pînă i se vede zîmbetul ăla lat, celălalt să dea cu ochii în toate părţile, 44&%&%4.

Scena 1

Horohito: Bine mă, şi ce-ai făcut?

Ion: L-am întors invers ca să stea cu cîrma blocată în sus.

Horohito: Tu faci mişto de mine, cine a mai pomenit să meargă ceva cu susu-n jos şi josu-n sus, aşa ceva nu există.

Ion: Ba bine că nu, bineînţeles că există, e România. Vouă, că sînteţi fraieri, vi se pare că s-a scufundat, dar submarinul ăla merge bine mersi tot înainte şi în sus.

Scena 3

(Într-un acvariu imens mii de peşti se zbînţuie de colo colo, doar unul pluteşte la suprafaţă cu burta în sus. Din timp în timp cîte un peşte mai mare se repede la cadavru să îl muşte de cur)

România: Marş mă, că n-ai tu faţă să mă muşti pe mine de cur, eu sînt francofon.

Peştele mai mare: Bine mă, pluteşte tu acolo aiurea, mare brînză, îţi închipui că eşti primul la mîncare şi cînd colo singura hrană e pe fund. Hai pa.

România (în sinea ei): Deci aşa, zice lumea că mîncarea e pe fund…

(va urma)

Anunțuri

2 responses to “Dramă în cosmos (ep. 1)

  1. Scena 4:
    O creatura cu un singur ouţ se loveste de geamul acvariului.
    Borohito: What the fuck I’m doing here.
    Creatura cu un singur ouţ se loveste incă o data de gemul avariului.
    Borohito: Ce draq caut eu aici.
    România: Tu ce draq dai cu capu’n geam, vrei sa ieşi afara_ Ce crezi ca ai trei coaie?
    Borohito (încă năuc): Mamiiii!
    România:Ţi-ai draq de aurolaci. Măta-i Biruinţa, nemernicule. Treci la produs pentru împăratu.
    Borohito se duce cu capul plecat in micutul clost ca sa agite rahatul.

  2. Scena 5.
    Buratina citeste Libertatea, pe prima pagina cu bold :
    „Hemoroizii i-au salvat viata.”
    in spate la un radio se aude in surdina Ion si cu Traian:
    „Drumurile noastre toate…”
    Caracatita intinsa pe jos ragaie a jale.
    Borohiito: Frate Horohito.
    Horohito: Dreptate si Fratie frate Borohito
    Borohito:Margelatu’i tactu ma! Soră caracatiţă, ti-e rau fă?
    Caracatiţa scoate din arsenal rîgăitul de balenă.
    Horohito: De fă proasto dacă-i mâncat caltaboşu lu împăratu, de când poftea România la caltaboş.
    Din rahatul scormonit de Borohito apare brusc un limbrici uriaş aurit.
    Limbriciul:
    „Astai Pohta ce-am pohtit!”

scrie apăsat, dă tot din tine, fii deschis

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s