Rumpologia - ştiinţa ghicitului în fund

Eu acum am aterizat şi m-am lovit de o ştire în reader, cum că Stallone se pricepe la rumpologie. Ţăran cum sînt, semidoct şi cu o incultură vastă, ce mă mai pot face decît să caut pe google ce este aceea rumpologie, curiozitatea fiind maximă. Da fraţi români, se poate ghici pe buci. Ceea ce este cel mai interesant şi mă bucură nespus este faptul că există şi un blog în acest sens.

http://ghicitorinfund.blogspot.com/

Pe bune!

Dedicaţie specială

Pariul este pariu, tu ai cîştigat, meriţi, noi compunem, deci:

Cînd apune soarele
Şi ne put picioarele
Se dezbracă fetele
Să-ţi arate pizdele.

Să-mi retrocedaţi Dîmboviţa!

http://www.ziare.com/Istoria_Bordei_se_repeta_in_Parcul_Tineretului-294147.html

Deci aşa se face…

http://www.protv.ro/stiri/justitie/cazul-bordei-la-indigo-doua-hectare-din-parcul-tineretului-retrocedate.html

Consilierii şi-au băgat pula în hotărîrea instanţei, adică au părăsit şedinţa.

Acum să o luăm la rînd. Nea Caisă a avut pămînt prin zonă. Dacă era un bloc sau o intersecţie pe terenul său sugea pixul, aşa i-a venit cheful, că parcul e un teren liber. Aici apare cine trebuie, omul de afaceri, ăla care îi explică lui Nea Caisă că mai bine îi vinde lui drepturile pe nişte dude, singur oricum nu s-ar alege cu altceva. Asta se cheamă afacere imobiliară. La final se duce omul de afaceri la judecătorie cu snopul de certificate de apropitar şi se cere despăgubit. Eu îi dădeam la Glina x10, lîngă groapă, găseam o soluţie, după ce făceam mişto de primii doi oameni de afaceri le trecea ăstora cheful. Instanţa e dreaptă, îi dă în parc, să fie de un condominiu, să fie bine. Da-n pula mea, s-a inventat vreun parc nou ca să acceptăm retrocedările ăstea? Da, da, legea e lege. Şi dacă nu e o combinaţie cu toate partidele să îmi ziceţi mie Nea Pămînt!

De aia eu, Nenea Cosmos, moştenitor direct al lui Mihai Voievod Viteazul, văr bun cu Marele Han al Tătarilor şi nepot după Ţarul Rusiei, am documente, să nu mai zic că şi nevasta mea se trage din Mircea cel Bătrîn, Baiazid şi Napoleon, are documente, declar că acum 8 ani m-am pişat în Dîmboviţa, am documente, şi nu oriunde ci la Cheile Dîmbovicioarei, am documente, deci, prin urmare, aşadar, eu, Nenea Cosmos, revendic rîul Dîmboviţa, şi să dea dracu să mai treceţi voi pe pod la Izvor sau la Ciurel, despre Flugtaguri la bibliotecă nici să nu vă mai gîndiţi. Şi pe Dîmboviţă, că doar am revendicat-o, am documente, las prin fundaţii un canal să curgă apa şi construiesc o salbă de blocuri turn şi foarte turn, boilor din imobiliare, că la asta nu v-aţi gîndit încă, fraierilor!

Da, ştiu, corectitudine politică, ălea, ălea

Da, ştiu, corectitudine politică, ălea, ălea, dar nu mă pot abţine. Nu pot pentru ca să mă abţin. Păi se inaugurează primul homoline din România, adică un hotline gay. Orice homosexual va avea ocazia să afle diverse. Formează numărul 25 29 000 şi îi va răspunde robotul, evident un robot gay: -Bine ai venit la Info Accept, primul hotline gay. Dacă ai făcut sex gay şi vrei să afli dacă ai luat HIV apasă 1; dacă ai făcut sex gay şi vrei să afli dacă ai luat altceva apasă 2; dacă ai întrebări despre orientarea ta sexuală apasă 3; dacă ai un membru gay în familie apasă pe trăgaci; dacă ai avortat trage apa; dacă vrei să o reîncarci apasă 4; dacă te apasă atunci apasă 5; dacă vrei la proctoline apasă 6; dacă doar ai pupat-o poţi să o şi apeşi; dacă vrei să vorbeşti cu un operator apasă 0. Zero mă, nu gaura curului. Z E R O. Dacă vrei informaţii despre evenimentele gay apasă 7; dacă nu vrei nimic şi doar ai format pentru că eşti CURios apasă 8; dacă vrei o ANALiză apasă 9.

Cu tigaia la filarmonică

Derivate. Clinic. Metodă. Metode. Personificat. Calibru. Aroganţă. Merit. Pionier. Calitate. Obsesie. Vibraţii. Topit. Avizier. Rimă. Rime. Pelican. Cercetare. Moloz. Concept. Timp. Revizie. Palier. Demonstraţie. Gust. Mirare. Obsesie. Dorinţă. Miez. Bricolaj. Mental. Tipar. Tipare. Labil. Evocări. Vertical. Gips. Perisabil. Abstinent. Corijenţe. Dubios. Maleabilitate. Constipat. Respect. Barieră. Bariere. Abrupt. Reuniune. Cizmă.

Emopee

Mă aplec trist
Ca un ratat artist
Să îmi deschid şliţul.
Nefericit complet
Mă pis select
Lîngă un cîine.
Băltoaca creată se transformă
Într-o oglindă enormă
Şi cîinele e mort.
Mă uit la cîine
Şi mă văd pe mine.
Pişat.
Mort.
…
Am hotărît.
Nu mă mai piş niciodată.

Nu mă întrebaţi ce m-a inspirat, nu merită ăla să îi pun aici linkul…

O virgină pentru fiecare

Ştiu. Vrei să crezi. Vrei să simţi. Vrei să fie adevărat. Eşti prost. Deasemenea există Moş Crăciun, Zîna Măseluţă şi Peştişorul Fermecat.

Curu’ sus!

Asta da invenţie! Să vezi ce de balerine se vor chinui  să mergă pe degetele de la picioare! Străzile planetei vor fi o plăcere! Să vezi ce bucurie pe băieţeii planetei să studieze bucile săltate de mersul fără tocuri dar pe tocuri! Fetelor, chinuiţi-vă! Nouă ne place!

Rebranding cosmic

Acest portal spre cunoaştere semidoctă a împrejurimilor în care trăim ajunge în curînd la vreo 50 000 clickuri wordpress, la authority 100 în technorati şi naiba mai ştie la ce cifre de la diverse sisteme de măsurat audienţa, instalate mai devreme sau mai tîrziu şi extrem de importante pentru fengshuiul cosmic, căci dacă ele n-ar fi, nu s-ar povesti.

În cinstea acestui eveniment, Nenea Cosmos fiind un brand care se respectă şi îşi respectă cititorii şi mai ales necititorii, în cadrul politicii editoriale pe blog (pe care cică a inventat-o altul în ianuarie dar pe care eu o aplic de cînd mă ştiu), cu ocazia sfintelor sărbători ale zilei de duminică, iată, ne-am hotărît (adică noi toţi, toate personalităţile existente aici) să luăm o serie de măsuri constructive, atent elaborate, create special pentru: triplarea numărului de vizitatori unici pînă la sfărşitul lunii februarie, cîştigarea roblogfestului la cel puţin trei categorii, vînzarea către Microsoft a blogului pentru nu mai puţin de 3 000 000 RON (plus TVA), agăţarea a 5 (cinci) fete futăcioase dar proaste cu spume care să vină la serviciu la mine pe gratis şi să facă sex în pauza de prînz cu oricine le zic eu, să slăbesc 5 kilograme cu ajutorul blogului şi nu în ultimul rînd să lansez propriul arhitv numit neneatv (cosmostv e făcut deja de alţi internaţi fără să-mi ceară permisiunea), unde să demonstrez întregului popor că nu arhi este cel mai urît, libidinos, ciufulit, gras, ochelarist şi diliu blogăr.

Acestea fiind zise iată cum vom proceda:
1) Cu acest blog se vor targheta pensionarii, ei fiind uitaţi complet de întreaga blogosferă
2) Va fi schimbat titlul, urmînd să fie utilizate alte fonturi, a încercat şi Pepsi şi le-a ieşit
3) Se va trece la un format pe 10 coloane, scăpînd astfel de grija rîndurilor
4) Vom face cont pe hi5, cu poze complete nud, dar nu ale mele, ci se vor introduce poze cu culturişti şi balerini bogaţi, să le excit pe toate
5) Nu, nu vom trece pe blogspot, e naşpa, avem deja cont acolo şi nu ne place, plus că am uitat şi parola, vom cumpăra însă un site deja consacrat pentru a îi folosi avantajele, încă mai facem studii de fezabilitate înainte să alegem între www.youtube.com şi www.distonocalm.ro
6) Acest blog va deveni blog colectiv, îi vom invita să scrie aici pe Adrian Păunescu şi pe Dan Diaconescu, adică vom deveni campionii la categoria mult şi prost, dar senzaţional
7) Se va introduce reclamă indoor către acest blog prin achiziţionarea de spaţiu publicitar gratuit oriunde se va putea, spre exemplu sub capacele de closet la care cînd le ridici ca să faci pişu şi te chinui să nimereşti cu jetul este clar că vei citi reclama
8 ) Vom angaja un sinucigaş profesionist care se va urca pe fundul celui mai adînc lac din Bucureşti astfel încît să se strîngă toate televiziunile, moment în care voi apărea eu, îi voi citi din blog şi astfel el se va da jos din fundul lacului, caz închis, eu eroul zilei, de blog nu mai zic
9) Vom angaja 5 (cinci) specialişti în pere, de preferinţă bărbaţi, 50 ani, ăştia ştiu cum trebuie să iasă un rachiu de calitate
10) Voi candida la preşedinţie, asta este, dacă blogul mi-o cere…

Chiar am o problemă!

Mă gîndesc să îmi cumpăr o insulă. Sînt sigur că nu sînt primul. Fac un credit ca pentru o vilă băşinoasă de două camere prin Pipera şi îmi cumpăr o insulă de 4 acri, adică vreo 16 000 mp, un hectar jumate. Acces la ocean moca, plante, pescuit, Leke Leka o cheamă, plaja mea să mă cac unde vreau eu, cînd vine taifunu’ mă pitesc după banane, dacă vine tsunami mă urc în corcoduş (o să plantez corcoduşi). Deschid o afacere cu plute, şcoală de înot printre izotopi, sticle goale şi fier vechi. Mai caut şi eu o comoară, mai fac un sex on the beach, eu zic că se merită. Deci fac creditul, cumpăr vila, iau bani de la cămătari, dau vila gaj, fug cu banii în insulă, o cumpăr, o fac regat strîns unit, îmi scot acte pe naţionalitatea mea cea nouă, deci actele nu sînt false, îmi las barbă, mă descurc, mă autoproclam pinguin suprem. Închiriez insula pentru filme porno, mai fac o piraterie, strîng bănuţu’, plătesc datoria, recuperez vila, iarna mă întorc în Bucureşti că mie îmi place zăpada şi aici e mişto că nu o ia nimeni. Hai pa.

Schimbă-te române=> Noul IMN DE STAT

Băi, voi realizaţi că avem un imn de stat niţel ciudat? Marile popoare europene au imnuri de stat bazate pe nişte chestii foarte tari. Britanicii au o treabă cu regina, nu contează dacă britanicul e pakistanez, totul e ok. Francezii pe de altă parte au momentul 1789, şi imnul în consecinţă, orice algerian nu foarte cîrcotaş îl poate cănta.

La noi se dă deşteptarea. Noi ne sculăm spiritul naţional în fiecare zi, dar nici cel mai simpatic minoritar nu vede vreun motiv în a îl cînta, altfel decît la mişto, privind spre vreun vecin mai chiaun. Noi rupem lanţuri, halim duşmanii, transmitem mesaje că sîntem periculoşi, ne croim altă soartă, acum sau niciodată, deci rămîne niciodată. Trezirea asta devine periculoasă, mereu sîntem pe moarte, mereu ne resuscităm.

De aceea m-am gîndit să compun noul IMN DE STAT!

Am plătit taxa de moft

Cele două muşte grase

Se tot aleargă prin case

Iar în urma lor rămîne

Belitătristică

Lectura decurgea binişor. Cafeaua părea încă suficientă iar ochii parcurgeau paginile la turaţie maximă. Voracitatea asta însă nu reuşea să il rupă de un gînd. Un gînd care îi dădea fiori pe şira spinării. Dacă EA nu era trecută în cartea de telefon?

N-am nici o idee

La început a fost nisipul. Apoi a venit un om bun, a pus un gard şi a anunţat că dincolo de gard ai voie să te joci. M-am dus să mă joc. Între timp s-au schimbat multe. Gardul apare şi dispare, nisipul a fost luat de vînt, găletuşa şi lopăţica au devenit emoţii şi ambiţii. Locul de joacă a devenit loc de veci.

Despre asta s-a mai scris

de foarte multe ori, cu foarte multe ocazii, în foarte multe forme şi de către oameni diferiţi. Despre iubire. Despre senzaţia aceea pe care unii o localizează prin stomac, prin coşul pieptului sau chiar la genunchi. Eu aş localiza-o în coate. Cînd iubeşti te doare în cot de orice, de oricine, cînd iubeşti irelevanţa pune stăpînire pe senzaţiile create de orice altceva decît iubirea în sine. Cea mai frumoasă privelişte şi cea mai gîndită muzică nu fac două paie degerate fără iubirea care te perpeleşte. Te doare în cot de alţi oameni, te doare în cot de bani, te doare în cot rău de tot de ce nici nu îţi închipui. Iubirea afectează coatele. Nu sună prea romantic dar doare.

Tot o poezie

Înainte tot privesc
şi-aş vedea la depărtare,
dar deoarece sînt mic
tre să urc pe dealu’ mare.De pe deal se vede bine
şi ştiţi ce văd eu de aici?
Lumea seamănă cu mine
dar ce chestie, toţi sînt mici.Deci de cînd eu orizontul
cu privirea l-am pătruns
am aflat că mapamondul
nu mă merită îndeajuns.

Vînd bilete de acces
să se suie toţi pe deal,
am acum succes imens
scot banul profesional.

Ultima menstruaţie a lui Ana lui Manole

Datorită faptului că ceea ce clădea în schimbul unu se prăbuşea în schimbul trei s-a ajuns la situaţia ca Manole, şef de echipă de meşteri mari să fie în situaţia ca la sfîrşitul lunii să aibă situaţia de plată cu ataşament zero şi să nu poată să încaseze nici un ban. Meşterii îşi cereau drepturile băneşti, Ana îi cerea salariul

Publicitate

La gura canaluluiLa gura canalului navigabil se află ecluza, această măiestrie inginerească.
La gura canalului e bine că există şi un pod, aşa ajung eu mai repede la tine.
La gura canalului sînt marea, apa sărată, meduzele şi tot litoralul, e bine, e fain.
La gura canalului înfloreşte comerţul, că doar de aia e făcut canalul, să înflorească ceva acolo.
La gura canalului e domnu’ şef de canal, responsabil cu plutitul în sus şi în jos (aval şi amonte pentru specialişti).
La gura canalului aşteaptă crapii domnului Arghezi să fie prinşi şi comparaţi cu berbecii.
La gura canalului începe / se termină canalul.
La gura canalului îşi fac politicienii poze, dă bine în ziar.vizitaţi acum http://www.guradecanal.ro/ şi nu veţi regreta.

Pe fiecare latură este la fel (august 2003)

era vorba despre un pătrat,
unul cam umflat.
îl ţinea aria plin
de chin
şi dacă ar fi indrăznit patru vrăbiuţe
să se aşeze,
aşa micuţe,
pe dînsul
simetric, evident
l-ar fi curbat de dracu l-ar fi
luat (sau chiar naiba).
cum nu avem întotdeauna patru vrăbiuţe
la îndemînă
încercăm şi altfel,
încercăm cu o mînă.
aşezăm patru degete pe patru laturi
evident, parcă am mai zis asta,
simetric
şi cu asta basta.
cuvîntul chin a fost folosit
ca să iasa de o rimă,
să fie acolo şi ea,
căci cu patru rime iese de o strofă,
poate de două,
adică
tot un fel de pătrat din vorbe
aranjat
şi niţeluş curbat
spre tine
să îl vezi mai bine.
aşa s-a născut o poezie
care mie îmi place 
şi ţie nu-ţi dă pace…
aş vrea eu!
dar important a fost gestul
de a mă lua la trîntă cu textul
cu forma dumnealui asta varză,
de parca contează.
tot ce mi-a mai rămas
după ce am oferit
atît de mult talent
deodată
este imaginea capsatorului roz.
auzi ce culoare să folosească aştia (dînşii),
probabil e tot ce au mai avut pe stoc,
ca şi mine dealtfel,
nu vedeti că storc
din greu, să zic aşa,
cîte o vorbă chinuită sau chiar cîte încap
într-un pătrat pe care
din orice direcţie
dinspre orice spre oriunde
pe fiecare latură este la fel.această poezie nu va putea fi citită niciodată la adresa
www.pefiecarelaturăestelafel/cosmos.com