Se caută o lege despre votul uninominal

Să zicem că un cetăţean caută să citească o lege. Măcar că e cetăţean şi are (se pare) chiar obligaţia de a cunoaşte legile şi în plus ar trebui chiar să se supună lor.

Hai să căutăm împreună. Google search pentru legislaţie. Aşa… Să vedem ce a ieşit:

1) www.legislatie.just.ro este cică un portal legislativ în care scrie pe dreapta sus că ar fi în folosul cetăţenilor. Motiv pentru care datele ce pot fi introduse la căutare sînt: tipul documentului, emitentul, numărul documentului şi data. FĂRĂ cuvinte cheie. Adică cetăţeanul în folosul căruia scrie acolo mare că ar fi justiţia nu poate căuta legea votului uninominal sau legea plimbării cu bicicleta dacă nu ştie ce număr are sau data în care a fost emisă. Nu poate căuta nici o lege dacă nu ştie ce număr are. De unde tragem concluzia că justiţia este doar în folosul justiţiei. Să mănîncă şi avocaţii o pîine. Şi consilierii juridici să mănîncă. Să vă stea în gît. Adînc.

2) www.cdep.ro/pls/legis aparţine Camerei Deputaţilor. Acolo treaba pare mai organizată. În dreapta selectez interogare, găsesc posibilitatea de a introduce cuvinte cheie, scriu cuvîntul uninominal şi găsesc nişte chestii cam pînă în 2007. Nu mă dau învins, revin la introducere, selecţionez 2008, găsesc legea 35 din 13.03. 2008 care din descriere pare ceva cu alegerea preafericiţilor. Click şi aflu că este publicată în Monitorul Oficial nr. 196 in 13 martie. Mai departe nimic. Mă învîrt în cerc cînd dau click pe monitoarele ăstea oficiale. Bomboane Sugus la tot parlamentul, de la Nenea Cosmos, fără număr.

1) + 2) Mă întorc la primul link să introduc datele descoperite, că de aia sînt cetăţean, să fac pe detectivul. Bag 35 şi ajung la textul legii. Mă simt ca Moise cînd a făcut rost de tăbliţe. Deci orice babă cu google din doi paşi poate citi o lege, nu? (Google este şi el limitat, dacă bagi cuvintele cheie lege şi uninominal îţi povesteşte ce au înţeles ştiriştii, că şi ăia e oameni, mănîncă şi gura lor)

Hai să răsfoim legea asta, să vedem ce a ieşit.

Un deputat la 70 000 locuitori.

Un senator la 160 000 locuitori.

Se face o circumscripţie electorală specială pentru cetăţenii din străinătate care vor alege 4 deputaţi şi 2 senatori. Sună belea ca să candideze careva pentru colegiul uninominal America, nu?

Un colegiu uninominal conţine localităţi întregi iar la Bucureşti se încadrează în graniţele sectoarelor. Foarte interesant. Adică un oraş cu peste 70 000 locuitori nu are mai multe colegii? Cum alege mai mulţi infrac… pardon, deputaţi şi senatori? În mod normal eu nu am cum să am acelaşi deputat cu unul din capătul celălalt al sectorului. Om trăi şi om vedea…

Fiecare circumscripţie electorală dintre cele 43 are un birou electoral de circumscripţie cu judecători aleşi de către Tribunalul judeţean. La acest nivel se stabilesc rezultatele votului şi se împarte norocul.

Urmează încă o frecţie despre cartea de alegător.

Pentru a candida independenţii au nevoie de minim  2000 de adeziuni pentru Camera Deputaţilor şi 4000 pentru senat. Sau 4% din totalul votanţilor dintr-un colegiu. Dacă un independent ia majoritatea voturilor în colegiul unde a candidat atunci are locul garantat în timp ce reprezentanţii partidelor politice trebuie să prindă cu partidul un minim pe toată ţara.

Ştampila *VOTAT* trebuie să aibă dimensiune mai mică decît patrulaterul pe care se aplică. M-am liniştit.

Este infracţiune şi se lasă cu puşcărie pentru alegător şi pentru ales dacă se oferă bani sau foloase contra voturi. Să înţeleg că se vor închide grătarele electorale? Să moară micii? Tentativa se pedepseşte. Să vezi aici caterincă.

Practic cine reuşeşte să scoată oamenii din casă spre vot va cîştiga. La cît sictir electoral este în România, vom fi minţiţi tare frumos în 2008.