http://www.museumofhoaxes.com/hoax/aprilfool/
Iar numărul 26 merită atenţia…
http://www.museumofhoaxes.com/hoax/aprilfool/
Iar numărul 26 merită atenţia…
Categorii: Uncategorized
Tagged: 1 aprilie, pacaleala
şi a ieşit şoricelul.
Categorii: Uncategorized
Tagged: 1 aprilie, cioroianu, nato
Categorii: Uncategorized
Tagged: bush, nato
Categorii: Uncategorized
Tagged: nato
Categorii: Uncategorized
Tagged: nato
Categorii: Uncategorized
Tagged: nato
Categorii: Uncategorized
Tagged: nato
Aici îl vom răstălmăci pe Băsescu care declară că Nu o sa stau in genunchi in fata rasaritului oricati analisti politici ar plange pe la emisiunile din Romania.
Şi la biserică de-o fi să te-nchini, cum faci coaie, cu spatele la altar?
Categorii: Uncategorized
Tagged: basescu
Categorii: Uncategorized

Categorii: NN4 - Ana are jacuzzi
Tagged: gheorghe lazar, laziar, se distribuie gratuit, ziar, ziar scolar
Categorii: Uncategorized
Tagged: basescu, geoana, tariceanu

Eu sînt mai rudimentar, explicaţi-mi voi ce fel de cutie e asta… şi cul, şi deschisă… sînt dezorientat. Şi zău că am vrut să cumpăr vreo trei, la aşa reducere…
Categorii: NN7 - Boroboaţe şi păţanii
Tagged: bijuterii, cutie
Partidelor, ca să nu vă mai chinuiţi căutînd candidaţi optimi pentru fotoliul de primar al Bucureştiului, ascultaţi-l aici pe Nenea Cosmos! Nimeni nu are vreun candidat optim pentru primărie. Cu Vanghelie sau Oprescu, Blaga sau Prigoană, Orban sau Orbit, puteţi să faceţi şi tumbe, să udaţi şi canapeaua, să angajaţi marmote care să învelească ciocolata, bucureştenii nu vor ieşi la votare. Prea mulţi bucureşteni nu mai cred în partide, nu mai suportă aceleaşi feţe, nu mai au chef. Dacă aţi avea curaj să faceţi sondaje plecînd de la ipoteza că scîrba este la maxim poate aţi mai putea regla motoraşele electorale.
În primul rînd partidele sînt în imposibilitatea să mai promită ceva concret pentru că nu sînt pregătite (sanchi, programele vor intra în lucru dacă va cîştiga candidatul, ălea ălea). În al doilea rînd nu văd ce slogan ar mai putea să îmbrace goliciunea candidaţilor, sînt în primul rînd lipsiţi de fond, nu doar de formă. În al treilea rînd bîlbîielile partidelor sînt exact oglinda clară a imaginii lor diluate complet în noroi, şi rezultatele electorale de la candidaţii pentru UE nu sînt reprezentative, cine ştie, ştie. În al patrulea rînd, cu mici excepţii la sectoare, partidele nu au oameni care să simtă şi să fie simţiţi de către public (zic public şi nu electorat pentru că alegerile sînt un spectacol cu public, nu o opţiune serioasă asupra unor probleme atent analizate). În al cincilea rînd personalităţile care vor candida o vor face pentru binele partidului şi nu pentru binele bucureştenilor, ori ia ghici cît le pasă bucureştenilor de binele partidelor? Adică în al şaselea rînd este clar că toate partidele doresc să îşi consolideze imaginea prin cîştigarea Bucureştiului, ori nu prea este clar cîţi bucureşteni vor mai accepta asta. În al şaptelea rînd candidatul pentru Bucureşti trebuie să fie suficient de bun pentru a ajunge în turul doi (prezenţa scăzută la vot este o certitudine pentru toată lumea), deci coeziunea partidelor în jurul candidaţilor în ziua alegerilor va fi definitorie, cu căţel, cu purcel, cu vecinii şi prietenii. În al optulea rînd practic bucureştenii nici nu mai vor primar, dacă se înţelege semnificaţia acestei afirmaţii, sistemul funcţionează parcă mai bine fără implicarea politică penibilă a partidelor care degeaba îşi asumă că nu asudă. În al nouălea rînd Bucureştiul este pe cale să înghită zonele limitrofe, ori faptul că primarul vreunei foste comune (acum se crede oraş) cum este Voluntari îşi permite să se dea global, să pună condiţii la intrarea în Bucureşti şi să mişte în front este o palmă dată slăbiciunii politicilor de dezvoltare urbană pe care nici un partid nu le-a stăpînit vreodată. În al zecelea rînd afacerile cu terenuri au căpătat un aspect mafiot cumplit, ori nici un partid nu are omul care să stăpînească fenomenul pe două căi, să cuminţească situaţia dar să ofere alternative bune astfel încît să nu se transmită un mesaj împotriva investiţiilor.
Categorii: NN1 - Halucinaţii politice
Tagged: primărie, bucuresti, candidat, partid, muie
Iarăşi poze, să vă săturaţi, ce mai contează pentru voi încă un e!
Categorii: NN8 - Cu dulapu-n geam
Tagged: andrea marin, nu andreea marin
Băi ăştia cu stinsul luminii ca să se bucure planeta de atîta ecologie metropolitană. Voi o să stingeţi lumina pentru că probabil nici nu o să fiţi pe acasă. Eroilor planetari care sînteţi. Să nu uitaţi să scoateţi frigiderul din priză.
Nişte becuri cu consum redus sînt suficiente, deşi cam chioare. Nu este nevoie să stingă nimeni lumina. Şi aşa o mai întrerupe furnizorul din cînd în cînd. Vi s-a făcut dor de vremurile alea… Sau nici nu le-aţi apucat… Hai pa!
Categorii: Uncategorized
Categorii: Uncategorized
Circulaţie muci şi activităţi economice blocate pentru o săptămînă. Prostie îmbrăcată în verde, inscripţionată POLIŢIA şi împrăştiată pe străzi (toţi nu fac altceva decît să îţi facă semn să circuli mai repede şi să micşorezi distanţa faţă de vehiculul din faţă, mă şi mir că n-au fost încă mai multe accidente precum cel de lîngă Herăstrău). Securiştii tuturor neamurilor pe toate acoperişurile şi prin toate canalele păzind DOAR circuitul oficialilor, de parcă atacurile se mai fac la politician de cînd s-a inventat terorismul. Cînd trec EI nu mai trece nimeni, nu îi priveşte nimeni, nu îi finghereşte nimeni, EI sînt conducătorii de faţadă ai planetei (sau cel puţin aşa vor să dea senzaţia). După toate pregătirile ăstea penibile te miri că avem voie să respirăm pe durata şedinţei NATO. Eu oricum le mulţumesc anticipat pentru că vor hotărî atîta de multă soartă bună pentru viitorul popoarelor NATO, că de la atîta trai bun şi voios pe viitor îmi este frică să nu rămînem fără datoria externă de 40 miliarde acumulată de cînd l-au mătrăşit pe Ceauşescu pînă în prezent. După ce vor exorciza finalmente spiritul comunismului din Casa Poporului (loc pe care eu nu îl pot numi palatul parlamentului pentru că ar trebui şi un Parlament în acest scop) şi se vor hotărî asupra soartei vreunei ţări ce stă în calea preafericirii petroliştilor lumii, iată cu ce se va alege poporul român:
1) Vom recunoaşte independenţa Kosovo dacă iese bine treaba cu conductele vestului, evident în detrimentul conductelor estului
2) Cioroianu se va face de 3 ori de rîs pînă la sfîrşitul evenimentului
3) Vom trimite mai multe trupe în Afganistan ca să nu fim mai fraieri ca francezii
4) Putin va condiţiona ca orice amplasare NATO defensivă (adică ofensivă) spre est să nu conţină România (ăsta este singurul cîştig, pe bune)
5) Tot nu se repară carosabilul între statuia Aviatorilor, piaţa Charles de Gaulle şi Arcul de Triumf
6) Băsescu va beneficia de toată atenţia lui Bush cînd ne-ar trebui acum toată atenţia lui Putin
7) Eu o să mă cac zilnic şi promit să vă povestesc cu lux de amănunte aceste evenimente, pentru a se analiza ştiinţific cum e cu căcarea pe timpul unei şedinţe NATO.
Categorii: NN1 - Halucinaţii politice
Tagged: basescu, bush, kosovo, putin, nato, summit, bucuresti capitala tarii esti, politia, căcare, afganistan
Păi să-mi spuneţi voi mie unde se ţinea şedinţa NATO dacă nu făcea Nea Nicu ditamai Casa Poporului? În părculeţe? La Polivalentă? Aşa alianţa are la dispoziţie a doua mare clădire a lumii. După Pentagon. Dar nici ăla nu mai este ce-a fost. Doar l-a lovit un avion de n-a rămas nici cea mai mică urmă din avion (exprimare tendenţioasă). E loc la Casa Poporului să aterizeze 100 de elicoptere deodată. Dar ei vin cu maşinile. Le este frică să nu îi umple careva de rachete? Probabil. Că doar n-au cum să sigileze cerul cum sigiliează canalele. Plus că cu elicopterul nu se vine, se fuge. Pur şi simplu România nu are nici un merit că organizează această şedinţă NATO. Că şi summitul tot o şedinţă se cheamă că este. Alţii nu aveau chef să îşi complice existenţa. Noi ne-am repezit. Culmea este că ni se prezintă toată porcăria ca fiind o onoare. Asta este, ne dăm şi noi cu imperialiştii să vedem şi noi de care capăt îşi ţin ei scobitorile. Poate.
Tovărăşe Nicolae Ceauşescu, cu ocazia Congresului NATO din acest an toţi membri NATO vă adresează cele mai fierbinţi mulţumiri pentru impresionanta dumneavoastră ctitorie. (aplauze) Toate ţările membre NATO îşi manifestă încă odată hotărîrea ferma de a nu precupeţi nici un efort pentru propăşirea NATO pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi progresului. (aplauze) Prinos de recunoştinţă aduc ţările membre NATO pentru hotărîrea dumneavoastră de a menţine neîntrerupt cele mai strînse legături cu poporul afgan prieten, popor care a dovedit de nenumărate ori de-a lungul veacurilor hotărîrea cu care luptă pentru independenţă şi suveranitate. (aplauze, ovaţii prelungi, scandări) - Ceauşescu, NATO! Ceauşescu, NATO! Ceauşescu, NATO! Dez-ar-ma-re pa-ce! Dez-ar-ma-re pa-ce! Dez-ar-ma-re pa-ce!
Categorii: Uncategorized
Tagged: casa poporului, ceauşescu, nato, palatul parlamentului, summit
Apropo de interzicerea parcării maşinilor pe traseul şedinţei NATO, observ cu interes că acest abuz al statului împotriva cetăţeanului se face din raţiuni de siguranţă publică. Tupeul este maxim pentru că cei ce vor participa la şedinţe nu sînt public, sînt VIP-uri, deci nu pe mine şi pe tine îi vor feri de rele cei care organizează povestea, ci pe ei. Din raţiuni de siguranţă publică ne pot minţi că au închis staţia de metrou la Obor sau vreun hypermarket, nu blocarea traseului pentru delegaţi. Şi apropo de psihoza cu teroriştii, prin toamna lui 2001, evident după 11 septembrie, într-o dimineaţă cobor din bloc şi mă îndrept spre maşină. O valiză era sub maşina mea. O împing cu piciorul spre maşina următoare cît să îmi fac loc, dau cu spatele, ies din parcare şi plec la muncă. Seara cînd mă întorc acasă găsesc strada blocată. Parchez la dracu cu cărţi, o iau pe jos şi găsesc în faţa blocului cordon de poliţie, echipă de pirotehnişti, ălea ălea. Întreb şi eu un pe un nene poliţist ce se vinde, îmi zice că există o situaţie. Mă uit pe colo pe colo şi văd că erau unii pe lîngă valiza aia. Mă buşeşte rîsul, da’ rău, nea poliţistul era un nene mai în vîrstă, mă priveşte ciudat, îi zic că valiza aia era sub maşina mea de dimineaţă şi că se pierde timpul, ăla crede că am glume în program, mă rog, plec mai departe, intru în bloc şi mă gîndesc pînă şi astăzi ce risc imens mi-am asumat eu cînd am dat valiza aia la o parte şi cum altcineva s-a simţit vizat de bombe. Siguranţa publică se păstrează prin munca de informaţii, nu cu măsuri de doi bani, că cine vrea să pună o bombă la alimentara o pune şi cu maşini parcate, şi fără, iar măsurile de pază şi protecţie a vedetelor care vor participa la şedinţa NATO nu sînt subiectul primăriei capitalei ci a organelor foarte specializate şi nu sînt de acord ca să citesc vrăjeli de doi bani cum că primăria capitalei cheltuieşte resurse să gonească maşinile. E vreo ruşine ca pe o asemenea hîrtie de izgonire a maşinilor să scrie că este vorba de siguranţa şmecherilor iar hîrtia să fie semnată de un serviciu de informaţii sau de SPP? Ce, ăia nu pot dispune măsurile *legale*?
Categorii: NN7 - Boroboaţe şi păţanii
Păi se ştie cu siguranţă (adică mai sigur de 50,0001%) că pînă pe vremea gheţarilor Marea Neagră era un lac de apă dulce cu nivelul apei cu circa 2-300 m mai jos. Civilizaţia se legăna pe ţărmurile-i nisipoase şi/sau stîncoase şi uite aşa se dezvolta rasa noastră caucaziană, făcînd plajă la Soci, pescuind la Vamă sau sărind de la trambulină la Ialta. Fluviile se întreceau în a umple acest lac frumos cu aluviuni şi apă dulce de gheţar, să placă fetelor din Trabzon. Gheţarii se topeau cam peste tot şi uite aşa s-a gîndit Oceanul Planetar, să îi crească nivelul într-o oră cît Mării Negre într-un mileniu. Caz în care într-o zi a avut loc un mare bîldîbîc al Mediteranei peste Marea Neagră, fapt care a cam dat înapoi civilizaţia prin zonă, scufundînd tot ceea ce era pe ţărmuri, adică abia atunci a ajuns Marea Neagră la perimetrul pe care îl cunoaştem astăzi. Toţi ăia care au scăpat fiind plecaţi cu coşuleţul să culeagă zmeură prin dealurile şi munţii aflaţi de jur împrejur s-au întors acasă, acasă era sub ape, tragedia era la maxim, normal, legendele s-au născut, Noe, apocalipse, zei mînioşi, alea alea, iar cei rămaşi au plecat în pribegie, mai ales că acum apa era cam sărată. Uite aşa a luat fiinţă rasa indo-europeană, o rasă de evacuaţi şi disperaţi, pe cînd cea caucaziană cu civilizaţie cu tot zace şi acum în adîncurile Mării Negre, mărturie greu de găsit a ceea ce a fost omul pînă să îi intre Oceanul Planetar în dormitor.
Cum aţa îl trage pe om înapoi la origini, tot aşa s-au întors aici toate triburile, căutînd după mii de ani focurile legendelor pierdute, şi uite aşa este înconjurată Marea Neagră de toate neamurile albe ale Pămîntului, triburi vechi de mii de ani încercînd astăzi să afle cine a fost întîi aici şi cine merită să aibă ce a mai rămas din puţina moştenire. Popoare dispărute sau împuţinate prin munţi se reamestecă de vreo trei milenii încoace cu toţi cei care se întorc la origini, dinspre vest şi dinspre est, dinspre nord şi sud, de pe unde i-a aruncat urgia şi i-a cules legenda. De unde sînt Romulus şi Remus, cine sînt armenii, ce caută aici triburile turcice (cu bulgari cu tot), ce s-a ales de traci şi de vechii greci, de unde au venit toţi slavii, de unde au plecat celţii, galii şi popoarele germanice, ce s-a ales de civilizaţiile Orientului Mijlociu, toate răspunsurile zac în adîncul Mării Negre, sub un strat ucigaş de sulf. Atlantida? Grecii, martorii civilizaţiei din zonă, afectaţi doar parţial de cataclism, păstrătorii legendelor, numeau în vechime acestă mare Pontus Axeinos, adică Marea Neospitalieră, fără porturi, cu triburi barbare împrăştiate pe ţărmuri, dovadă a dispariţiei bruşte a civilizaţiei din zonă. Abia după colonizarea realizată datorită legăturii maritime şi stabilirea de porturi această mare a devenit Euxeinos Pontus, ospitalitatea venind din capacitatea comercială, că la ce altceva se putea gîndi un grec, nu?
Străbunii Europei au putrezit pe fundul Mării Negre. Fiii lor de astăzi ţin aici hotarele între civilizaţiile albe, Vestul pragmatic, Estul bogat, Sudul religios şi Nordul imens. Aici se separă totul, economie, politică, religie, putere, istorie, legendă şi speranţă. Cine are un picior înmuiat în Marea Neagră are parte de speranţe şi iluzii, de necazuri şi bucurii deopotrivă, aici sărăcia şi bogăţia sînt totuna, aici este locul unde s-a jucat mereu istoria albă. Imperiile s-au ciocnit cu atîta poftă înspre această mare, civilizaţii care au înflorit secole în Mediterană, Atlantic, nordul Europei, Urali şi pînă în inima Asiei s-au distrus aici în cîţiva ani. Podiumul lumii este Marea Neagră, şi cine urcă pe podium coboară în neant.
Categorii: O istorie semidoctă a României
Tagged: marea neagra